Târgoviște, 15 mai 2026 – Discuția despre integritatea în afacerile românești și responsabilitatea socială a companiilor a căpătat, în ultimul timp, o importanță crescută, atât pe plan național, cât și în context local. Deși există reglementări legale care stabilesc anumite standarde, întrebarea dacă etica joacă un rol semnificativ în domeniul afacerilor și în ce măsură companiile își asumă responsabilitatea socială rămâne irelevantă.

Reguli și Provocări Etice

Economistul Paul Samuelson a subliniat importanța reglementărilor sociale pe lângă cele economice, având ca scop protejarea mediului, sănătății și siguranței atât pentru angajați, cât și pentru consumatori. Aceste reglementări își propun corectarea efectelor negative, cunoscute ca externalități, ale activităților economice. Potrivit lui Samuelson, principala problemă provine din costul ridicat al obținerii compensațiilor legale pentru daune și, în cazul poluării, din absența unor drepturi de proprietate clare asupra unui mediu curat.

Răspunsul la întrebarea despre etica în afaceri este parțial pozitiv. Etica în afaceri constă în principii morale care sunt utilizate pentru a evalua corectitudinea relațiilor unei companii cu furnizorii, clienții, concurenții și angajații. În contrast, răspunderea în afaceri reflectă o formă de răspundere juridică, impusă de stat ca rezultat al încălcării normelor legale printr-un comportament ilegal, obligând persoana vinovată să suporte consecințele acestor acțiuni. Această viziune parțial afirmativă își are originea în percepția că instituțiile de învățământ superior, atât din Occident și Statele Unite, cât și din România, sunt adesea văzute ca „furnizori potențiali de specialiști înalt calificați care nu au o percepție clară asupra societății lor”, așa cum menționează Gh. Ionescu în volumul său „Etica în afaceri” din 2006.

Educație și Practici Corporative

În fața acestei realități, noțiunile de management etic și responsabilitate în afaceri au fost incluse în programele universitare și chiar preuniversitare din România. Un studiu realizat de Transparency International România pe tema integrității în afacerile românești arată că preocuparea pentru etica profesională rezultă, în mare parte, din prezența companiilor străine, nu dintr-o conștientizare internă a necesității integrității. Din cele 631 de firme analizate, doar 117 dispuneau de coduri etice, dintre care 86% erau entități străine.

Etica în afaceri analizează aplicarea valorilor morale în sfera economică. Principiile și normele etice care determină activitatea unei firme sunt formalizate într-un cod etic. Un exemplu relevant este grupul Pirelli SpA, ale cărui valori fundamentale au fost stabilite printr-un set de principii. Documentul „Valorile și codul etic ale Pirelli” precizează că „Valorile firmei noastre au fost create împreună cu reguli clar stabilite pentru a evita comportamentele ilegale… Acest document susține respectarea indivizilor ce contribuie la eficiența conducerii companiei”. După enunțarea misiunii și a valorilor esențiale, care includ concentrarea asupra clientului, responsabilitatea pentru rezultate, transparența, inovația și dezvoltarea profesională, compania își expune angajaților codul etic, subliniind că respectarea eticii este la fel de importantă ca și succesul comercial.

Printre principiile de bază ale grupului, vizând acționarii, clienții, comunitatea, angajați și mediu, sunt: crearea de valoare pentru consumatori prin utilizarea judicioasă a resurselor, respectul pentru legi și norme etice; asigurarea transparenței, corectitudinii și loialității; oferirea unui tratament echitabil pentru toate categoriile de acționari; satisfacerea cerințelor clienților în mod legal și respectuos; aprecierea contribuțiilor angajaților într-un climat bazat pe corectitudine și încredere reciprocă; și comunicarea cu piața și investitorii în conformitate cu principiile de acuratețe, transparență și acces egal la informații. Codul etic stipulează, de asemenea, că toți partenerii externi și furnizorii trebuie să respecte aceste principii, iar nerespectarea acestora va atrage după sine măsuri disciplinare și legale, de la avertismente până la încetarea contractului de muncă.

Legislația Română și Protecția Avertizorilor

În conformitate cu legislația din România, aproape toate instituțiile publice sunt obligate să dezvolte coduri de etică și să desemneze un funcționar public, de obicei din cadrul departamentului de resurse umane, care să asigure consilierea etică și monitorizarea respectării normelor pentru conduita profesională. Acești consilieri au, de asemenea, responsabilitatea de a întocmi rapoarte periodice. Este important de precizat că acești consilieri etici nu trebuie confundați cu avertizorii de integritate, cunoscuți drept „whistleblower”, care au rolul de a semnala, în mod onest, orice abateri de la legislație și standardele deontologice, subliniind totodată necesitatea unei administrații eficiente și transparente. În prezent, este în desfășurare un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană intitulat „Legitimitate și responsabilitate pentru o mai bună protecție a avertizorilor de interes public”, care se va derula între martie 2024 și februarie 2026.

Provocări în Sectorul Privat și Impactul Corupției

În ciuda acestor reglementări, foarte puține firme private din România au implementat coduri etice și/sau organe care monitorizează responsabilitatea socială, etica sau politica publică, cum ar fi comitetele de etică sau linii de comunicare dedicate plângerilor etice ale angajaților. De multe ori, aceste coduri se concentrează pe conduita profesională, neavând o dimensiune morală solidă. Această clauză persistă în pofida faptului că unele companii sunt implicate în acte de corupție, fraudă, contribuții ilegale la campanii electorale sau evaziune fiscală.

Importanța respectării principiilor etice în afaceri este evidentă, având în vedere practicile din companiile dezvoltate. Refuzul de a se implica în acte de corupție reprezintă un principiu etic de bază ce trebuie adoptat de companii și de institutiile publice. Revista „Business Week”, în materialul său intitulat „The destructive cost of greasing palms”, a estimat costurile corupției, menționând că declarațiile de impozitare subevaluate ca urmare a mitei pot diminua veniturile fiscale cu până la 50%, iar achizițiile de bunuri și servicii supradimensionate de către oficiali în urma unor tranzacții ilegale pot crește prețul de vânzare cu 20-100%.

Evaziunea Fiscală și Economia Subterană

Din păcate, aceste practici ilegale există și în România. Conform studiilor derivate de la Transparency International România, indicele percepției corupției a fost constant la 46/100 în 2025, la fel ca în 2023, în comparație cu o medie de 62/100 în Uniunea Europeană. Cele mai bine plasate țări sunt Danemarca (90/100) și Finlanda (88/100), în timp ce Bulgaria ocupă ultimul loc. În acest context, economistul român Daniel Dăianu a introdus conceptul de reputație ca fundament al tuturor externalităților sociale pozitive, incluzând onestitatea, veridicitatea și loialitatea. Accumularea unui capital de reputație contribuie, conform spuselor lui Dăianu, la creșterea capitalului social și individual. De exemplu, reputația unei companii în ceea ce privește comportamentul etic influențează în mod direct capitalul mărcii proprii.

Concluzie: Importanța Eticii și a Responsabilității Sociale în Afaceri

Etica managerială este o ramură esențială a eticii aplicate, care se concentrează asupra tipului de comportament orientat de valori morale ale managerilor în cadrul organizațiilor. Atunci când managerii adoptă un comportament etic, se observă o scădere semnificativă a reclamațiilor pentru conduită nepotrivită, ceea ce duce la o satisfacție mărită în rândul angajaților și la o percepție pozitivă asupra rezultatelor organizației.

Astfel, corelarea între modelarea etică a liderilor și reducerea presiunilor asupra angajaților de a face compromisuri etice devine evidentă, subliniind importanța unei culturi organizaționale bazate pe principii morale solide.