Proiectul hidrocentralei Răstolița, având o capacitate instalată de 35 MW, este considerat un element vital pentru securitatea energetică a României. Însă, progresul său a fost blocat în ultimele câteva decenii din cauza conflictelor legale. Decizia recentă a ÎCCJ interzice definitiv eliminarea a peste 30 de hectare de pădure din Munții Călimani, acțiune contestată cu insistență de organizațiile civile care susțin că aprobarea de mediu inițială a fost emisă fără evaluări complete și că lucrările au continuat, deși autorizațiile au fost suspendate anterior.

Înainte de decizia ÎCCJ, Curtea de Apel Cluj a suspendat, în iulie 2025, o Hotărâre de Guvern (HG 327/2025) care permitea excluderea permanentă a peste 30 de hectare de pădure din fondul forestier național, fără o compensare adecvată. Totodată, acordul de mediu asociat proiectului a fost suspendat în iunie 2025, iar în septembrie 2025, Tribunalul Cluj a impus oprirea lucrărilor prin ordonanță președințială, până la rezolvarea definitivă a controversei legate de avize și autorizații. Reprezentanții ONG-urilor afirmă că aceste lucrări presupun defrișarea unor suprafețe vaste și ar putea afecta grav ecosistemele din aria naturală protejată Natura 2000, incluzând habitatul lostriței, o specie rară de pește. Ei mai susțin că hidrocentrala Răstolița ar contribui cu doar 0,081% la producția anuală de energie electrică a țării, în schimbul sacrificării a zece râuri.

Din perspectiva autorităților și a susținătorilor acestui proiect, blocarea continuă a Răstolița a dus la pierderi financiare semnificative pentru România. Statul a investit peste 200 de milioane de euro în acest proiect, iar întârzierile au impus compensarea energiei neproduse prin importuri costisitoare. Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a estimat că, între 2019 și 2024, Hidroelectrica a acumulat pierderi de 190 de milioane de euro din cauza energiei neproduce, iar statul român a cheltuit 253 de milioane de euro pe importuri, ridicând totalul la 443 de milioane de euro.

Contextul energetic din țară este perceput ca fiind fragil, iar hidroenergia a avut un rol esențial în prevenirea unei crize de sistem în urma unor incidente recente. Un exemplu relevant a fost evenimentul de la Barajul Paltinu și oprirea temporară a Centralei Termoelectrice de la Brazi, ambele având loc în decembrie 2025. Specialiștii au avertizat atunci că, fără aportul hidroenergiei, România s-ar fi expus riscului de a întâmpina o situație de beznă, cu efecte devastatoare în doar câteva ore.

Deputatul din partea AUR, Valeriu Munteanu, a criticat deschis organizațiile Bankwatch și Comunitatea Declic, acuzându-le că transformă protecția mediului, o cauză importantă, într-o dispută care nu mai este în acord cu realitatea economică și depășește interesul național. El a menționat că ministrul USR, Diana Buzoianu, ar "celebra" aceste procese. Munteanu a subliniat că România se confruntă cu cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană raportate la venitul mediu, având o creștere de aproape 59% în ultimul an. Aceste majorări s-au reflectat inevitabil asupra costului bunurilor și serviciilor, afectând toate gospodăriile. A denunțat, de asemenea, faptul că, în timp ce alte state europene, cum ar fi Germania, continuă să funcționeze cu centrale pe combustibili fosili, România renunță la infrastructura sa energetică esențială și stârnește îngrijorări asupra independenței sale energetice.

Pe lângă litigiile de mediu, Hidroelectrica a evidențiat în raportul său anual din 2025 că proiectul Răstolița este afectat de alți factori, inclusiv insolvența antreprenorului general (Hidroconstrucția SA) și absența unui proiectant general. Data finalizării, estimată anterior pentru noiembrie 2025 sau chiar 2026, rămâne incertă și supusă soluționării problemelor legale. În acest context, o propunere de lege avansată de parlamentari PNL, care vizează calificarea proiectelor hidroenergetice drept proiecte de securitate națională pentru a accelera procedurile, a fost aprobată de Camera Deputaților și urmează să fie discutată în Senat.

Aspecte Importante

Hotărârea Înaltei Curți referitoare la hidrocentrala Răstolița, chiar dacă se află la distanță de Târgoviște, reflectă tensiunile naționale dure între necesitatea dezvoltării energetice și protecția mediului. Locuitorii din Dâmbovița resimt impactul indirect prin prețurile mari la energie, o problemă recurentă care afectează bugetul fiecărei familii. Mulți se întreabă de ce această situație persistă.