Poliția de Frontieră a declanșat joi, 22 ianuarie 2026, un nou val de percheziții într-un dosar complex privind stabilirea fictivă a domiciliului în România și obținerea ilegală de acte de identitate, în special pentru cetățeni proveniți din spațiul ex-sovietic.

Deși acțiunea are loc în principal în județul Botoșani, cazul este de interes și pentru dâmbovițeni și locuitorii din Târgoviște, în contextul intensificării la nivel național a controalelor privind actele de identitate și domiciliile declarate.

73 de percheziții în Botoșani, într-un dosar coordonat de Parchetul General

Cum a început ancheta

Dosarul vizează o rețea care ar fi ajutat cetățeni născuți în Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă să obțină documente de identitate românești care nu corespund realității. Potrivit informațiilor comunicate de Poliția de Frontieră, în schemă ar fi implicați funcționari din:

• două servicii de evidență a populației
• două primării, toate din zona județului Botoșani

Aceștia ar fi facilitat eliberarea actelor în baza unor documente și situații fictive.

Acțiunea din 22 ianuarie 2026

La data de 22.01.2026, polițiștii de frontieră din cadrul:

• Inspectoratului General al Poliției de Frontieră – Direcția de Prevenire și Combatere a Migrației Ilegale și a Infracționalității Transfrontaliere
• Inspectoratelor Teritoriale ale Poliției de Frontieră Iași și Sighetu Marmației

au pus în executare 73 de mandate de percheziție domiciliară la locuințele unor persoane fizice din județul Botoșani. Acțiunea s-a desfășurat sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Percheziții și în 2024: aproape 100 de mandate și zeci de suspecți

Ancheta nu a început acum. În același dosar, la 20 noiembrie 2024 au fost efectuate 90 de percheziții:

• la sediile unor instituții publice
• la locuințele unor persoane fizice

Din județele Botoșani, Suceava și din municipiul București.

În urma acelor acțiuni, anchetatorii au dispus continuarea urmăririi penale față de 94 de suspecți, pentru o paletă largă de infracțiuni, printre care:

• luare de mită (în cazul unor funcționari publici)
• fals informatic
• dare de mită
• trafic de influență
• cumpărare de influență
• fals material în înscrisuri oficiale
• uz de fals
• fals în înscrisuri sub semnătură privată

Cum ar fi fost create „domiciliile” fictive

Contracte de închiriere folosite ca paravan

Anchetatorii spun că, la adresele vizate de percheziții, domiciliile unor cetățeni din spațiul ex-sovietic ar fi fost stabilite doar pe hârtie, fără ca persoanele să locuiască efectiv acolo.

Pentru a susține aceste domicilii ar fi fost folosite:

• contracte de închiriere false sau falsificate,
• întocmite cu ajutorul unor intermediari (persoane fizice),
• semnate aparent între acești intermediari și o societate comercială cu sediul în județul Botoșani.

În baza acestor documente, reprezentanții firmei ar fi putut declara în spațiu, în nume propriu, mai mulți cetățeni străini, fără acordul real al proprietarilor imobilelor.

Documente de cetățenie suspecte

Pentru obținerea cărților de identitate românești, o parte dintre beneficiari ar fi folosit și certificate de cetățenie considerate false sau falsificate, presupuse a fi emise de consulate ale României din străinătate.

Verificarea a peste 100 de adrese unde figurează cetățeni străini

În paralel cu perchezițiile, tot în județul Botoșani, Poliția de Frontieră derulează o amplă acțiune de verificare la fața locului:

• 104 adrese la care figurează cu domiciliu cetățeni originari din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă

Scopul acestor controale este:

• să se stabilească dacă persoanele locuiesc efectiv la adresele declarate
• să fie verificată corectitudinea datelor comunicate autorităților

Cu această ocazie, polițiștii urmează să înmâneze citații pentru audierea a 96 de suspecți în dosar.

De ce contează și pentru Târgoviște și Dâmbovița

Chiar dacă acțiunea descrisă are loc în principal în nordul țării, cazul este relevant la nivel național, inclusiv pentru județul Dâmbovița și municipiul Târgoviște:

• arată modul în care pot fi folosite adrese și contracte de închiriere doar pe hârtie pentru obținerea de acte de identitate
• ridică semne de întrebare privind responsabilitatea proprietarilor, a firmelor și a funcționarilor implicați în declararea domiciliilor
• subliniază faptul că și în alte județe pot exista situații similare, motiv pentru care autoritățile întăresc controalele pe linia evidenței populației și a migrației ilegale

Pentru locuitorii din Târgoviște și din împrejurimi, mesajul este clar: acordați atenție maximă atunci când semnați contracte de închiriere sau declarații de primire în spațiu, mai ales în favoarea unor persoane necunoscute, pentru a nu ajunge, fără să vreți, parte într-un dosar penal.

Concluzie

Dosarul gestionat de Poliția de Frontieră și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este unul de amploare, cu zeci de suspecți și peste 160 de percheziții desfășurate în ultimii ani. Ancheta continuă, iar rezultatele ei vor conta nu doar pentru județele direct implicate, ci pentru modul în care, la nivelul întregii țări, sunt verificate și gestionate actele de identitate și domiciliile cetățenilor, inclusiv în municipii precum Târgoviște.